15.08.2016

UNIUNEA PENTRU ROMÂNIA



COMUNICAT
S-a constituit alianţa electorală
UNIUNEA PENTRU ROMÂNIA (UPR)
Pe data de 11.08.2016, la Bucureşti, a avut loc o întâlnire la care au prticipat Adrian Popescu, preşedintele Partidului România Mare şi Constantin Cojocaru, preşedintele Partidului Poporului
Cei prezenţi la întâlnire au semnat Protocolul de constituire a alianţei electorale cu denumirea de UNIUNEA PENTRU ROMÂNIA, prescurtat UPR, la care pot să adere toate forţele patriotice, care nu au participat la guvernarea României.
Principalele obiective ale Programului Politic al UNIUNII PENTRU ROM|NIA sunt următoarele:
1. Îndepărtarea de la conducerea statului român a clasei politice care a adus ţara în actualul dezasatru economic, social, politic şi moral. Aducerea la conducerea statului român a unor personalităţi care s-au remarcat ca profesionişti competenţi şi ca luptători pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor românilor, pentru apărarea suveranităţii şi independenţei României.
2. Eliberarea României de sub ocupaţia oligarhiei financiare transnaţionale. Scoaterea ţării din starea de colonie.
3. Transformarea României într-o ţară suverană şi prosperă, iubită de cetăţenii săi şi respectată de toate popoarele lumii.
4. Adoptarea unei noi Constituţii a României, care să redea poporului român suveranitatea naţională de care a fost deposedat prin Constituţia adoptată în anul 1991, revizuită în anul 2003.
Membrii UNIUNII PENTRU ROMÂNIA îşi însuşesc proiectul de lege privind revizuirea Constituţiei României, iniţiat de Grupul pentru România, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 523/12.07.2016 şi se angajează să acţioneze pentru promovarea şi adoptarea acestui proiect constituţional.
5. Reconstrucţia statului român pe baza valorilor morale fundamentale ale civilizaţiei româneşti: credinţa în Dumnezeu; demnitatea; libertatea; dreptatea; adevărul; cinstea; onoarea; curajul; munca; spiritul de iniţiativă şi de întreprindere; omenia; ospitalitatea; toleranţa; dragostea pentru semeni, pentru familie, pentru popor şi pentru ţară; neagresiunea şi neamestecul în treburile altor popoare.
6. Modificarea raportului între democraţia directă şi cea reprezentativă, prin transformarea referendumului în principala formă prin care se exercită suveranitatea poporului. Poporul poate adopta legi, prin referendum, prin care completează, modifică, sau abrogă legile adoptate de Parlament. Poporul poate demite orice ales, prin referendum, în cazul în care alesul a încălcat contractul electoral.
7. Nimeni nu poate ocupa aceiaşi funcţie publică electivă pentru mai mult de două mandate. Durata mandatului pentru orice funcţie publică electivă este de 4 ani.
8. Toate autorităţile statului vor fi separate şi independente. Nici una nu va mai putea interveni în treburile celorlate.
Preşedintele nu mai numeşte nici judecători, nici procurori, nici membri în CNA, nici judecători la Curtea Constituţională. Îi numeşte pe membrii Guvernului, pentru activitatea cărora răspunde, în faţa poporului, care îl poate demite.
Parlamentul nu mai numeşte pe nimeni. Adoptă legi şi nimic mai mult.
9. Scoaterea justiţiei de sub controlul politicienilor, prin numirea magistraţilor de către Preşedintele Autoritîţii Judecătoreşti, ales de popor.
10. Confiscarea tuturor averilor dobândite prin acte de corupţie, sau alte infracţiuni.
11. Anularea tuturor privatizărilor şi retrocedărilor frauduloase, trimiterea în judecată şi condamnarea tuturor celor care se fac vinovaţi de deposedarea poporului român de avuţia acumulată în proprietate publică până în anul 1989, sancţionarea lor cu închisoare pe viaţă şi confiscarea întregii averi.
12. Reîntregirea Patriei, prin eliminarea definitivă şi irevocabilă a consecinţelor celui de-al doilea Război Mondial, cu respectarea prevederilor tratatelor şi dreptului internaţional, în vigoare, şi a consimţământului liber exprimat al populaţiei care locuieşte pe teritoriile desprinse de la statul român.
13. Democratizarea şi românizarea capitalului utilizat în economia naţională, prin adoptarea Legii Cojocaru privind construcţia economiei democratice, o economie în care majoritatea capitalului intră şi rămâne în proprietatea privată a majorităţii cetăţenilor ţării.
14. Schimbarea mecanismului de distribuire şi redistribuire a avuţiei creată în economia naţională. În prezent, aproape două treimi din avuţia creată în economie este însuşită de noii proprietari ai capitalului, oligarhi autohtoni şi străini, cea mai mare parte fiind transferată în afara ţării. Prin aplicarea Legii Cojocaru, muncii îi vor reveni două treimi din PIB, proprietarii capitalului trebuind să se mulţumească cu o treime, aşa cum se întâmplă în ţărie civilizate ale lumii.
15. Constituirea unui fond suveran de investiţii, alimentat, în principal, din impozitul progresiv pe marle averi, şi utilizat pentru împroprietărirea cetăţenilor cu capital productiv: terenuri, construcţii, maşini, utilaje, echipamente etc, precum şi pentru crearea de capital public, care să fie utilizat la exploatarea resurselor naturale şi a activităţilor economice cu caracter strategic.
16. Asigurarea unei creşteri economice accelerate, durabile şi sustenabile, prin crearea de noi capacităţi de producţie, noi locuri de muncă, creşterea salariilor şi pensiilor, ceea ce va permite întoarcerea acasă a tuturor românilor plecaţi din ţară, ca şi stoparea exodului tinerilor români în afara graniţelor ţării, în căutarea unui trai mai bun..
17. Constituirea unui fond capitalizat de pensii publice, capabil să asigure românilor pensii cel puţin egale cu salariul mediu câştigat în timpul vieţii active.
18. Constituirea unui fond capitalizat de asigurări de sănătate, capabil să asigure tuturor românilor servicii medicale gratuite, de cea mai bună calitate
19. Reconstrucţia întregului sistem de învăţământ de toate gradele, astfel încât acesta să fie capabil să asigure formarea de profesionişti de înaltă calificare, educaţi în respectul faţă de semeni, faţă de natură, faţă de istoria, tradiţiile şi valorile civilizaţiei româneşti şi universale.
20. Reindustrializarea României, prin reconstrucţia întreprinderilor industriale distruse în ultimul sfert de secol şi construcţia de noi întreprinderi. Cu bani de la fondul suveran de investiţii.
21. Oprirea procesului de distrugere a agriculturii, a ţăranului român şi a satului românesc. Ţăranii români vor primi de la fondul suveran de investiţii sumele de bani de care vor avea nevoie pentru a-şi crea ferme ţărăneşti familiale, care să aibă în proprietate, în medie, peste 20 de hectare de teren agricol şi/sau silvic, precum şi un număr corespunmzător de animale şi păsări, dar şi capitalul necesar pentru crearea întreprinderilor care să prelucreze produsele agricole.
Tot cu bani de la fondul suveran de investiţii vor fi irigate toate cele 9 milioane de teren arabil al ţării, ceea ce ne va permite să asigurăm securitatea alimentară a poporului român şi să devenim un exportator net de produse agroalimentare.
22. Exploatarea tuturor resurselor naturale ale ţării numai de către întreprinderi cu capital public românesc, în beneficiul tuturor românilor, cu tehnologii nepoluante şi cu grijă pentru următoarele generaţii de români.
23. Stoparea declinului demografic care ameninţă existenţa poporului român şi promovarea unei politici de redresare a natalităţii, în primul rând, prin creşterea accelerată a nivelului de trai al populaţiei.
24. Revizuirea tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, astfel încât aceasta să nu devină o nouă Uniune Sovietică, ci o Uniune de state suverane şi independente.
Uniunea Europeană trebuie astfel concepută încât să asigure libera circulaţie a mărfurilor, persoanelor, serviciilor şi capitalurilor, dar să permită fiecărui popor să-şi exercite plenar suveranitatea naţională.
25. Interzicerea vânzărilor de terenuri şi capitaluri către străini. Recuperarea tuturor terenurilor şi capitalurilor acaparate de străini după data de 22 decembrie 1989.
26. Întărirea capacităţii de apărare a Ţării. Refacerea industriei de armament. Cu bani de la fondul suveran de investiţii.
27. Interzicerea amplasării de baze militare străine pe teritoriul naţional, interzicerea intrării şi staţionării de trupe străine în teritoriul naţional, pe timp de pace, interzicerea participării Armatei Române, pe timp de pace, la operaţiuni militare desfăşurate în afara teritoriului naţional, cu excepţia celor cerute de Carta ONU.
28. Protejarea sacralităţii familiei prin definirea constituţională a căsătoriei ca uniune între un bărbat şi o femeie.
29. Garantarea siguranţei cetăţenilor şi destructurarea clanurilor interlope.
30. Formarea unei noi clase politice, educată în spiritul apărării şi promovării intereselor naţionale.
Punerea în operă a acestui proiect de ţară se poate face numai prin implicarea tuturor românilor patrioţi, femei şi bărbaţi, tineri şi vârstnici, hotărâţi să readucă România pe drumul progresului şi civilizaţiei.
UNIUNEA PENTRU ROMÂNIA
11.08.2016

18.01.2016

Grupul pentru România

"Urmare a întâlnirii constitutive din data de 10 decembrie 2015, astăzi, 13 ianuarie 2016, Comitetul de Iniţiativă a hotărât înfiinţarea unei entităţi civice de dezbatere cu privire la problemele fundamentale cu care se confruntă societatea noastră, care se va numi GRUPUL PENTRU ROMÂNIA (GPR). Obiectivul fundamental al GPR este să elaboreze un proiect de ţară pentru România, care să asigure restabilirea drepturilor de proprietate ale românilor asupra ţării lor, să apere valorile identitare ale civilizaţiei româneşti. GPR susţine proiectul reprezentat de Constituţia Cetăţenilor, fiind deschis participării şi implicării în promovarea acestui proiect a tuturor celor care pun interesele naţionale mai presus de cele personale. Au fost prezenţi: Cezar AVRAMUŢĂ, Virgil BĂLĂCEANU, Constantin COJOCARU, Florin COLCEAG, Dinu CRISTE, Avram FIŢIU, Viorel GLIGOR, Marian ILIE, Tudor IONESCU, Miron MANEGA, Marian MUNTEANU, Ion PUŞCAŞU, Florin ZAMFIRESCU. Şi-au exprimat disponibilitatea de a participa la acest proiect şi alte personalităţi: Dinu GIURĂSCU, Ilie BĂDESCU, Dan PURIC, Cristian PÂRVULESCU." Constantin Cojocaru - președinte MCC